Musaca de praz cu ciuperci

O reţetă pe care am găsit-o în colecţia mea şi pe care după ce am încercat-o m-a determinat să o postez. E deosebită...poate va părea că are mai multe operaţii...dar vă asigur că se face destul de repede şi merită!

2 fire de praz mai solide...cam de 3 centimetri grosime
7- 8 ciuperci mari
3 căţei de usturoi
1 păstârnac mare sau doi potriviţi
o ţelină mică
1 morcov mare sau 2 potriviţi
1 ceapă mare
2 ouă
100 g cascaval ras
sare, piper, ulei

1. ciupercile se spală, se taie feliuţe şi se călesc în puţin ulei. Se adaugă şi cei trei căţei de usturoi pisaţi, sare şi piper.
Când sunt gata se pun deoparte într-un castron.
2. morcovul, păstârnacul, ţelina, ceapa se toacă mărunt (eu le-am tocat la robot). Se pun în tigaie cu puţin ulei, sare şi pier, un strop de apă şi se călesc...de fapt se fierb înăbuşit ca să se pătrundă. Se pun şi acestea separat într-un castron.
3. prazul, se curăţă şi se taie rondele cam de 1 cm grosime. Se pune prazul în tigaie şi se căleşte în puţin ulei ..unde adăugăm un strop de apă pentru a nu se arde. Se potriveste de sare şi piper.
Am folosit un vas adânc de Jena pentru a monta musacua. Astfel: am uns vasul cu ulei şi l-am tapetat cu pesmet. Pe fundul vasului am pus prazul, peste el am pus legumele de la pct. 2. Peste legume am bătut două ouă şi le-am turnat uniform deasupra. Am adăugat ciupercile în strat uniform şi deasupra am pus cascavalul ras.
 Am pus vasul în cuptor şi am lăsat la copt aproximativ 30 minute. Se serveşte şi caldă şi rece.
Se poate servi si cu smântână deasupra.

 E un preparat foarte gustos!

Ciorbă de zarzavat vegetariană

Ingrediente:
1 cartof mare sau 2 potriviţi
1 ceapă
1 - 2 morcovi
1 păstârnac
1 dovlecel
1 ţelină mică
1 cutie de roşii decojite în bulion
500 ml zeamă de varză acră
leuştean
4-5 linguri de ulei de floarea soarelui

Mod de preparare:

Toate legumele se curăţă, se spală şi se taie bucăţele. Se pun la fiert în oală cu 2 litri de apă. După ce au fiert cartofii şi morcovii se adaugă roşiile şi bulionul. Se lasă să dea câteva clocote şi se adaugă zeama de varză şi uleiul care, de asemenea se lasă să fiarbă câteva minute. La sfârşit se adaugă frunzele de leuştean.   

Atenţie! Eu folosesc doar apă filtrată prin filtrul Espring pe care îl am instalat la bucătărie. Legumele le spăl cu apă filtrată şi în mâncare, de asemenea, pun numai apă filtrată. Din câte am aflat clorul din apă intră în legume şi fructe, este pur şi simplu absorbit şi rămâne în mâncare.

O zi de duminică

Am plecat la cumpărături pentru a-mi asigura materia primă necesară în următoarele zile. Deoarece voi avea un program încărcat luni şi marţi nu voi putea găti acasă. Aşa că, mi-am însuşit recomandarea de a găti acasă ceva din care să pot mânca, ceva repede, imediat ce ajung acasă "cu foamea în gât" în următoarele două zile. Aşa că, am ieşit pe la mine prin zonă şi am cumpărat morcovi, păstârnac, pătrunjel, ţelină, dovlecei, câţiva ardei capia şi câteva roşii (preţul lor e cam ridicat acum..aşa că am luat doar câte 4 bucăţi din fiecare), ciuperci, praz, o varză şi o bucată de telemea de oi (încă nu sunt suficient de pregătită pentru a renunţa la brânză).
Îmi planificasem deja ce să gătesc astăzi: o ciorbă de zarzavat pe care să o acresc cu zeamă de varză şi o "musaca" de praz cu ciuperci.
Musacaua îmi va fi bună şi pentru "pachet " la serviciu, iar ciorba tradiţională mă va scoate din impas la momentul sosirii acasă.
Pentru seară m-am gândit la o salată de varză, morcov, capia, roşii şi puţină brânză..pe care o voi potrivi la gust cu sare, piper, ulei de măsline şi zeamă de lămâie.
Nu am vorbit de ceva dulce pentru că am făcut ieri puţin orez cu prune uscate şi din portocale am făcut la blender un nectar deosebit. Voi detalia reţetele în capitolul de reţete.
Nu pot să spun decât că ai ieşit minunate!


 

Cum devin vegetarian? Care este calea cea mai uşoară?

O mulţime de oameni sunt vegetarieni şi de asemenea cei mai mulţi sunt omnivori.

Am înţeles din ce am citit că vegetarianismul nu este pentru toată lumea.

Eu sunt într-o perioadă în care adun impresii…şi aud pe unii că ar vrea dar e prea greu şi ei nu au voinţă.

Alţii, cei mai mulţi îmi pun in faţă toate argumentele prin care vegetarianismul distruge sănătatea.

Pe mine mă interesează să aflu cum pot să o fac uşor. Să nu fie un stres cu cumpărăturile, gătitul sau permanenta întrebare…ce mâncăm mâine? Ce pot să iau mâine la pachet? Cum să mă organizez săptămânal? astfel încât noile obiceiuri să se formeze uşor şi să devină un stil de viaţă.

După cum am observat din discuţiile cu cei din jurul meu, unii oameni pot trăi fără carne…ei nu au avut nici până acum obiceiul de a mânca multă carne…alţii nu pot concepe o masă fără carne. “Măcar acolo ..puţină cărniţă!” e o expresie pe care am auzit-o de la multe femei, iar de la bărbaţi “o ceafă de porc…un grătar…o friptură…”

Am căutat sfaturi pentru cum să devin un vegetarian, fără prea mari dificultăţi.

În primul rând, ca de altfel în multe alte activităţi personale, primul pas este să stabileşti DE CE?

Ce motive am eu ca sa devin un vegetarian?

1. carnea îmi oferă proteine dar totodată şi o tonă de grăsime…în special grăsimi saturate. Aşa că aş putea scăpa de o mulţime de grăsimi rele dacă renunţ la carne. O pot înlocui cu alte produse care, pe lângă faptul că sunt mai sărace în grăsimi vor avea grăsimi din categoria celor bune. Asta mă va ajuta în ameliorarea durerilor articulare de la reumatismul meu şi mă va ajuta să îmi controlez greutatea. Controlul greutăţii îmi va ajuta şi inima şi probabil şi nivelul de colesterol (până acum nu l-am verificat ..dar am un motiv să îl controlez).

2. un alt motiv ar fi …eliminarea riscului de toxinfecţii alimentare. De multe ori am cumpărat carne alterată. Pui ambalat care, abia acasă când am desfăcut punga, a emanat o mulţime de mirosuri fetide. Şi nu numai atât, dar am făcut, în urmă cu mai mulţi ani, o toxinfecţie alimentară de la un “cârnat” cumpărat de la restaurant. Am zăcut o săptămână după această experienţă.

3. suferinţa animalelor e un alt subiect. Nu pot să mănânc un animal ..pe care l-am crescut! Din acest motiv am cumpărat doar carne gata procesată. Dar am văzut un film pe You Tube in care am vazut cum sunt masacraţi purceii în abatoare, puii şi găinile, aşa că am decis…gata!

4. un alt motiv este legat de mediu şi de foametea din lume. Industrializarea cărnii presupune o mare cheltuială de combustibil şi o mare sursă de poluare. Creşterea animalelor implică un necesar de hrană vegetală. La nivel mondial plantele cultivate pentru hrana animalelor…ar putea hrăni toată populaţia globului!

5. un alt motiv ar putea fi transmiterea exemplului personal către doritorii de control al greutăţii. Având în vedere faptul că România a urcat în topul ţărilor unde obezitatea devine un pericol pentru sănătatea societăţii, un exemplu mic de la mine se poate aduna cu alte exemple ..şi speranţa este că putem ajuta la nivel naţional.

6. pur şi sipmlu ..să îmi doresc o sănătate mai bună. Adăugând în alimentaţie mai multe fructe şi legume corpul meu va fi mai sănătos.

Ceea ce am aflat este că  motivaţia interioară este cea care mă poate duce mai departe. Dacă motivaţia interioară este doar un moft, sau doar dorinţă de a fi la modă, trebuie să fiu sigură că nu mă va ţine mult timp.

Întotdeauna înainte de a începe ceva nou, am tendinţa de a mă informa, de a citi cât mai mult posibil despre ceea ce voi face şi aşa fac şi acum.

Chiar am primit sfatul de a face aşa. Prin urmare, am căutat şi am găsit o mulţime de site-uri care scriu despre acest domeniu.

Altceva la care m-am mai gândit este să găsesc reţete bune. Am început munca de căutare şi selecţie. De fapt gătesc vegetarian, sau de post. Dar ceea ce gătesc are amprenta stilului tradiţional…popular, al mâncărurilor de post…care îţi inspiră faptul că te reţii de la ceva bun …de fapt simţi că eşti pedepsit…când numeşti mâncarea “de post”. Ceea ce vreau pentru mine şi cei din jurul meu …este o plăcere a hrănirii cu alimente vegetale. Îmi doresc să fac această mutaţie în mental.

Totul să fie bun şi gustos astfel încât să nu mai fie loc de “dor de carne”.

Am citit undeva, că este bine să încerci o reţetă nouă în fiecare săptămână. Dacă îmi place, să o adug la colecţia mea de reţete. Aşa voi obţine o colecţie de 5 până la 10 reţete foarte bune care îmi vor plăcea să le gătesc şi să le servesc.

Se pare că, în general, oamenii au 7-10 reţete pe care le utilizează în mod regulat. Odată ce îmi stabilesc o colecţie de reţete preferate voi fi gata de a porni la drum.

O altă variantă este de a găti reţetele obişnuite şi care îmi plac, fie înlocuind carnea cu soia sau ciuperci fie fără carne.

Am primit recomandarea de a–mi asigura o perioadă de tranziţie. Cu o masă vegetariană pe zi timp de o săptămână ..apoi cu două mese vegetariene zilnic săptămână ..etc…sau să scot întâi carnea roşie …apoi carnea de pasăre şi apoi peştele. Maniera în care stabilesc tranziţia îmi va aparţine şi o voi detalia.

Ceea ce mă frământă pe mine personal sunt brânza şi ouăle. Întotdeauna am fost îndrăgostită de brânză (de multe ori m-am autointitulat “Omul brânză”) şi ouă (omleta de duminică dimineaţa a fost întotdeuna un răsfăţ care mi-a făcut mare plăcere).

Am tot citit despre tipurile de vegetarieni…veganii, lacto-vegetarienii şi lacto-ovo-vegetarienii. Dintre cele trei categorii ultima este pe placul meu. Pentru carne nu pot să spun că am avut o pasiune..deci mă pot lipsi uşor de ea….adică îi pot găsi înlocuitori…alte feluri de mâncare plăcute papilelor mele gustative.

Planul meu de acţiune va avea în vedere scoaterea treptată a cărnii de orice fel …urmând ca pe viitor înlocuiesc ouăle şi brânza cu ceva adecvat. Ceea ce mă determină să le scot (deşi îmi plac mult) este aportul de grăsimi saturate (rele). Deja laptele de soia am învăţat să îl fac acasă ..şi a ieşit foarte bun.

Pornind această analiză ajung treptat la vârful problemei şi anume la materia primă: legumele, fructele şi seminţele.

Aprovizionarea..ce cumpăr şi de unde le cumpăr.

Am găsit o idee de a face o listă cu alimentele pe care le consum în mod regulat, pentru micul dejun, prânz şi cină. Inclusiv desertul şi gustările. Nu vorbesc aici despre mâncarea gătită ci despre elementele care o compun, ingredientele. De asemenea, la lista de alimente de cumpărat, să întocmesc o listă cu alternativele vegetariene şi pe acestea să le aprovizionez. Un plan săptămânal mi-ar fi util deoarece fac, în mod obişnuit, o aprovizionare săptămânală.

Altă variantă care mi s-a mai recomandat presupune să scot tot ceea ce înseamnă carne dintr-o dată. Adică să tai coada câinelui dintr-o lovitură nu puţin câte puţin (chiar şi cu această vorbă nu sunt de acord…de ce să tai coada câinelui? Natura l-a făcut cu coadă! Totul se face pentru modă şi design.)

Să o faci dintr-o dată înseamnă să ai un motiv puternic. Dacă îţi faci pregătirea privind alimentele şi reţetele, cred că este în regulă. În câteva zile mă obişnuiesc. Singurele probleme care mai sunt apar atunci când ies din casă şi sunt în oraş…să îmi aleg locurile de unde pot cumpăra mâncare vegetariană…sau când merg în vizită. Prietenii mai greu înţeleg şi cum fiecare îţi vrea binele ..vin cu sfaturi prin care vor să te convingă să renunţi.

Vorbind despre ceea ce spun prietenii amintesc acum discuţiile legate de proteine. “Ce faci? Creierul are nevoie de proteine!”

De fapt e bine de ştiut care sunt de fapt nevoile corpului în proteine. Poate că mâncătorii de carne iau mai multă proteină decât le trebuie ! Şi chiar aşa este. Am citit că şi proteina vegetală este la fel de bună ca proteina animală. Şi dacă alegi o alimentaţie adecvată cu legume care conţin suficiente proteine (fasole, soia, nuci, cereale etc.) problema este rezolvată.

Nu discut despre mâncarea care e la modă acum, super procesată, cu conservanţi, foarte încărcată caloric etc. Asta am exclus-o.

Am mai citit ceva, şi asta mi-a plăcut mult…dieta vegetariană te îndeamnă să încerci şi să descoperi noi feluri de mâncăruri …chiar şi de la alte popoare.

Acest subiect este foarte interesant şi îi voi acorda o mare atenţie. Sunt doritoare de ceva exotic…din când în când!

Ideea deosebită pe care am găsit-o este de a alege în fiecare săptămână reţete de mâncăruri din bucătăria altei ţări şi de a le încerca.

Spuneam despre prieteni şi familie. Printre sfaturile pe care le-am găsit pentru a deveni vegetarian am găsit următoarele care mi s-au părut foarte pertinente şi bune de ţinut minte.

“1. Dacă aveţi de gând cu adevărat să deveniţi vegetarian, va trebui să vorbiţi despre asta cu oamenii pe care îi cunoaşteţi şi îi iubiţi. Veţi fi în continuare alături de ei la masă, la restaurante, în vizită la ei, la diverse adunări, la locul de muncă şi e mai bine, pentru toată lumea, să ştie ce ai de gând să faci, să cunoască şi motivele tale (ei ar putea pregăti o mâncare vegetariană pentru tine, sau tu ai putea aduce pentru ei o mâncare vegetariană să o încerce). Unii oameni s-ar putea să nu înţeleagă. Doar încearcă să le explici şi cereţi-le să fie înţelegători. Nu încercaţi să forţaţi pe cineva să fie ca dumneavoastră, sau să fii moralizator şi nu le da mai multe informaţii dacă ei nu sunt interesaţi.

dar nu le dea mai multe informaţii în cazul în care sunteţi interesat.
2. Cel mai important dintre toate, să faci în aşa fel încât ca trecerea spre vegetarianism să nu fie un calvar istovitor. Daca simţi că te privezi de ceva atunci nu vei reuşi. Dar dacă simţi ca faci ceva bun şi vei încerca unele alimente gustoase, veţi parcurge drumul uşor şi poate pentru toată viaţa.

3. Adesea se întâmplă ca noii vegetarieni, când merg undeva, să creadă că nu au ce să mănânce. Este bine, dacă mergi la o petrecere sau la o cină, să pregăteşti ceva de mâncare vegetariană şi să duci gazdei. Dacă mergi în oraş cu treabă evită să intri la McDonalds când îţi este foame şi fii pregătit de acasă cu nişte gustări pe care să le ai în geantă.

4. O altă problemă este atunci când nu avem nici o mâncare vegetariană gata pregătită acasă. Tentaţia este de a recurge imediat la ce este mai uşor şi vei ajunge să cumperi ceva ce nu e în programul tău. Dacă eşti prevăzător, îţi poţi pregăti o oală cu supă de zarzavat sau o ciorbă de legume, pe care o poţi avea în frigider când ajungi acasă flămând şi nu mai ai timp să pregăteşti ceva.

5. Foloseşte gustările vegetariene. Fruce şi legume tăiate crude, migdale prăjite, humus, fructe de pădure cu iaurt de soia, cereale integrale, biscuiţi cu uleiuri vegetale şi multe altele pe care le poţi lua cu tine la serviciu sau pe drum.

6. Întocmeşte o listă a restaurantelor cu specific vegetarian. E posibil să descoperi ceva minunat de mâncare.

Aşa cum poţi opta să ceri mâncare vegetariană şi ei să fie dispuşi să îţi ofere.

7. La supermarket poţi găsi o mulţime de alimente vegetariene congelate care pot fi încălzite la microunde.

Feriţi-vă totuşi de unele semipreparate care, pe lângă faptul că sunt scumpe, probabil nu sunt atât de sănătoase.

Dar puteţi găsi destule alimente sănătoase cu care poţi să te asiguri în congelator. În cazul în care eşti înfometat şi nu ai timp suficient poţi recurge la ele.”

Cam atât pentru azi......dar voi detalia!

Retete diverse cu broccoli

1.      Broccoli marinat :

Ingrediente:

500 gr broccoli,

Pentru marinată avem nevoie de următoarele:

      4 linguri ulei de măsline,

4 linguriţe oţet,

4 linguriţe zeamă de lămâie

4 linguriţe apă,

1 linguriţă muştar,

1 căţel de usturoi tocat,

1 ceapă mică,

cca 2 linguri busuioc proaspăt,

tăiat mărunt, sare, piper.

Mod de preparare:

se fierbe broccoli în apa sărată, cam 4 minute, după care se scoate şi se pune într-un castron unde se  acoperă cu zeama de marinată şi se lasă cam 30 minute. Se poate servi ca garnitură la peşte, cu chiftele din legume, crochete de cartofi sau cu ce doriţi.

2.      Broccoli marinat II (RAW): 

Ingrediente:

-      2 broccoli gata curatati,

-      1 ardei gras roşu si

-      1 ardei gras portocaliu,

-      2 căţei de usturoi,

-      conservă de fasole boabe (sau năut) şi

-      frunze de pătrunjel.

Pentru marinată: 5-6 linguri ulei de măsline, 2-3 linguri oţet, 2 linguri suc de lămâie, sare, piper.

Mod de preparare (timp estimat: 30 min, complexitate: redusa).

Curăţaţi broccolii, tăiaţi ardeii fâşii, usturoiul tocat mărunt, iar boabele de năut clătite cu apă rece şi puse la scurs.

Marinata, pregătită din ulei, oţet, zeama de lămâie, sare si piper.

Sfat: se poate zdrobi usturoiul cu presa şi se adaugă la marinată. Legumele amestecate într-un bol, peste care se toarnă marinata şi se potriveşte de sare, piper şi suc de lămâie. Se acoperă şi se lasă în frigider până a doua zi. Înainte de servire se mai amesteca încă odată bine toate legumele cu marinata.

3.      Salata de broccoli şi conopidă

Ingrediente:

-    un bucheţel de broccoli

-    puţină conopidă

-    un morcov ras

-    un fir de ceapă verde tocat

-    pătrunjel verde tocat

-    sare

-    ulei de măsline

-    oţet balsamic

-    puţtin muştar cu hrean

Mod de preparare:

Conopida şi broccoli se opăresc 3-4 minute.

Într-un castron se pun morcovul ras, firul de ceapă tocat, pătrunjelul, apoi se adaungă conopida şi broccoli.

Din puţin ulei de măsline,oţet,muştar şi sare se face un dressing care se pune peste celelalte ingrediente şi se amestecă bine.

4.      Salata de broccoli (RAW):

-    3 căpăţâni de broccoli crud tăiat bucăţele,

-    1 ceapă (se poate şi ceapă roşie).

-    4 linguri ulei de măsline,

-    2-3 linguri de maioneză de casă cu o lingură de smântână şi o linguriţă de suc de lămâie

-    piper,sare.

Ceapa se taie mărunt şi se adaugă peste broccoli şi se lasă până a doua zi la rece. Adăugam ulei, sare, piper şi maioneza.

5.      Salata de bróccoli

Ingrediente:

-    1 bucheţel de broccoli proaspat

-    1 cartof mare

-    1 morcov mare

-    legume deshidratate, usturoi

Preparare: bróccoli, cartoful şi morcovul se fierb la aburi.În vasul de jos se pune apă până la jumătate în care se adaugă câteva legume deschidratate (o liguriţă de vegeta, Knorr sau Maggi) şi câteva feliuţe de usturoi proaspăt. În vasul cu sită se pun buchetelele de brócoli, cartoful şi morcovul tăiaţi în cubuleţe. Se fierb 30 de minute…

Separat se prepară sosul: se face o maioneză dintr-un gălbenuş de ou crud, ulei de floarea-soarelui, cu 1 linguriţă de muştar, sare, multă zeamă de lămâie câteva linguri de smântână.

Le adaugam pe toate într-un bol şi potrivim gustul cu puţină sare.

Turnam sosul şi amestecăm uşor. Daca doriţi, inlocuiţi maioneza cu iaurt natural.

6.      Salată raw de broccoli şi avocado

-          câteva bucheţele de broccoli crud,

-          un dovlecel subţire crud tăiat cubuleţe (zucchini)

-          un avocado bine copt, curăţat de coajă şi tăiat cubuleţe

-          zeama de la jumatate de lămâie

-          câteva roşioare mici

-          brânză telemea tăiată cubuleţe (pentru lacto-vegetarieni)

Simplu ca buna ziua, dar de-o prospeţime şi aromă greu de uitat.

Mod de preparare: se amestecă bucăţelele de broccoli, avocado, zucchini şi se stropeşte cu lămâie. Se completează cu roşiile şi telemeaua.

 7. Supă raw de broccoli

Ingrediente:

- 1 bucată de broccoli,

- 50 g nuci

- 50 g seminţe de floarea soarelui decojite crude,

- 1 ardei capia roşu,

- 1 fir de ceapă verde,

- ½  legătură mărar verde proaspăt,

- câţiva fulgi de ardei iute,

- sare şi piper.

Seminţele de floarea soarelui şi nucile se hidratează pentru câteva ore. În vasul robotului de bucatărie punem seminţele şi nucile hidratate, bucheţelele de broccoli, ardeiul roşu şi ceapa verde tăiate bucăţi potrivite. Condimentăm de sare şi piper. Se mixează totul până când obţinem o cremă. Dacă vrem supa mai fluidă adăugăm puţină apă plată. La final adăugăm mărarul tăiat mărunt. Decorăm cu fulgi de ardei iute şi broccoli mărunţit. Servim!

Retete pentru lacto-ovo-vegetarieni:

1.Ardei umpluti cu broccoli:
Ingrediente: 10 ardei rosii, 700 gr broccoli, 2,5 dl smantana, 3 oua, 200 gr cas ras.

Mod de preparare:

Fierbi broccoli, ii laşi să se scurgă şi ii mixezi. Adaugi smântâna, ouăle, caşul şi un pic de sare. Umpli ardeii tăiaţi în jumătăţi şi curăţaţi de seminţe cu compoziţia obţinută. Îi puneţi apoi la cuptor.

2. Sufleu cu broccoli:

Se fierbe broccoli numai 2 minute, apoi se scurge de apă şi se zdrobeşte în bucăţele mai mici cu furculiţa, dar nu prea tare să nu iasă ca un piure. Când s-a răcit, se amestecă broccoli cu 4 gălbenuşuri, 3 linguri smântână, o ceaşcă caşcaval/parmezan ras, 2 linguri făină. Se bat separat albuşurile până se fac spumă, apoi se încorporează treptat spuma în amestecul cu broccoli, amestecându-se de jos în sus, foarte uşor şi când e gata se toarnă compoziţia într-o tavă tapetată sau într-un vas de jena. Se da la cuptor 30-40 minute.

3. Sufleu de paste cu broccoli II: 

Nu avem cantităţi pentru reţetă, Se potrivesc după preferinţe. Se fierb pastele în apă cu sare, conform indicaţilor de pe pachet. Se folosesc orice paste scurte, gen penne. Se opăreşte broccoli în apă cu sare. Într-o formă termorezistentă unsă cu unt se aşează un strat de paste, se săreaza şi piperează, un strat de broccoli opărit, se sărează şi piperează, apoi încă un rand de paste. Se bat doua-trei ouă cu o ceaşcă de smântână şi condimente (sare, piper, puţina nucşoară), se rade caşcaval sau parmezan (muuuuult), apoi se pune la cuptor.Se ţin 20-25 minute, până se încheagă oul şi se rumeneşte puţin crusta.

4. Sufleu de broccoli şi conopidă:
Ingrediente: 
Câte 250 g conopidă şi broccoli, 4 dovlecei, sare, 4 linguri unt, 2 linguri făină, 800 ml lapte, 100 g caşcaval ras, 3 galbenuşuri, 4 linguri smântână, 250 g sos tomat.

Mod de preparare: Spălaţi legumele, se desface conopida şi broccoli bucheţele, dovleceii se taie felii. Se opăreşte conopida şi broccoli în apă cu sare apoi se lasă la scurs. Pentru sos se topesc 2 linguri de unt, se pune faina, laptele şi se fierbe 5 min. Se adaugă 50 g caşcaval ras, condimente. Se ia oala de pe foc şi se pun gălbenuşurile amestecate cu smântâna. Se încălzeşte cuptorul la 175 grade. Se unge o forma cu unt şi se pun în ea straturi de legume şi sos. Se presară deasupra sosul şi restul de caşcaval şi se da la cuptor 45-50 min. Se serveşte cu sos tomat.

5. Broccoli gratinat: 

Spalat, desfăcut în bucheţele, pus intr-un vas termorezistent uns cu unt, presărat cu puţin pesmet, si apoi un sos de smântâna cu 1-2 ouă si caşcaval/ parmezan ras, băgat la cuptor timp de 20-30 min la foc potrivit, pana se aureşte deasupra.

6. Salata cu broccoli si conopida:
Ingrediente si cantitati: 1 1/2 linguriţe oţet, 2 linguriţe muştar, 1 linguriţă ulei de măsline, 1/4 linguriţă piper, 1/8 linguriţă sare, 1 căţel de usturoi pisat, 2 ceşti bucheţele mici de conopida, 2 ceşti bucheţele mici de broccoli, 1 ceaşcă branză feta (cubuleţe), 1/2 ceaşcă ţelină (cubuleţe), 1/2 ceaşcă ardei gras tăiat mărunt, 1/2 ceaşcă măsline verzi feliate, 1/2 ceaşcă cubuleşe de castravete, 1/4 ceaşcă ceapă verde rondele, 1/4 ceaşcă pătrunjel proaspăt tocat, 1 linguriţă capere, 2 ouă mari, fierte tari, tăiate in sferturi.
Mod de preparare: Se pregăteşte dressing-ul, amestecand bine oţetul, muştarul, uleiul de măsline, piperul, sarea şi usturoiul pisat, până se formează o pastă. Separat, se fierbe conopida şi broccoli într-o oală acoperită, timp de 8 minute. Se scurg si se pun intr-un vas, în care adaugi apoi brânza, ţelina, ardeiul, măslinele, castravetele, ceapa, pătrunjelul şi caperele. Adaugă dressing-ul în vas şi amestecă bine, până la omogenizare. La sfârşit, se adaugă feliile de ou.

7. Supă cremă de broccoli:

Ingrediente şi cantităţi pentru 4 porţii:

2 linguriţe ulei de măsline;

1 ceapă medie;

4 căţei de usturoi feliaţi;

1 ţelină mijlocie;

2 căni supă de legume;

5 bucheţele de broccoli tocate mărunt;

1/4 cană macaroane;

1/2 linguriţă sare;

1/4 linguriţă piper;

1/2 cană lapte degresat;

1/2 linguriţă cimbru.

Mod de preparare:

Se pune uleiul de măsline într-o tigaie, iar după ce s-a încins, se adaugă ceapa şi ţelina şi se călesc timp de 5 minute. Adaugă usturoiul feliat şi mai lasă pe foc încă un minut. Broccoli, macaroanele, supa, sarea si piperul se adaugă conţinutului deja format şi se aduce la fierbere, acoperindu-se cu un capac. Se lasă pe foc timp de 20 de minute, amestecându-se din când în când. Se subţiază cu laptele degresat, condimentându-se cu cimbru. Se mai pune pe foc încă 5 minute. Se poate servi fie calda, fie rece.

Reţetă de BORŞ

Borşul, produs natural obţinut din fermentaţia tărâţei de grâu este ingredientul esenţial în prepararea ciorbelor tradiţionale acrite cu borş. Dar nu numai atât, borşul este o băutură tonică bogată în minerale, complexul de vitamine B (inclusiv B12) şi foarte multă vitamină C. Pentru copii dar şi pentru adulţi o băutură răcoritoare preparată din borş, miere şi eventual puţină apă minerală (pentru doritorii de acid) consituie un energizant şi revitalizant deosebit.
Dacă ai o sursă de încredere de unde să îl cumperi, este foarte bine. Poate îmi spui şi mie!
Dacă nu, este util să ştii să îl pregăteşti acasă.
Din experienţa părinţilor mei voi aminti o reţetă de borş. În special pentru tata ..el era îndrăgostit de borş! Şi ciorba acrită cu borş, dar şi băutura răcoritoare cu borş şi miere îi plăceau foarte mult. În amintirea lui:
reţeta care am folosit-o:

"Pentru prepararea borşului avem nevoie de fermenţi. Aceştia se numesc "huşti" (sau huce, în unele zone).

Ingrediente pentru huşti (tărâţe fermentate):
250 gr tărâţe de grâu,
o felie de pâine,
apă.
Se amestecă tărâţele cu pâinea mărunţită şi amestecul rezultat trebuie amestecat cu apă. Se pune apă până se udă bine tot amestecul. Folosiţi pentru acest amestec un castron pe care îl acoperiţi cu o farfurie. Se ţine la temperatura camerei pentru a fermenta două zile. Castronul nu trebuie să fie plin deoarece tărâţele (huştile)se umflă şi pot da pe-afară.

Ingrediente pentru borş:
1 cană huşti, 2 căni tărâţe de grâu, 1 cană de mălai, 1 ramură de vişin şi una de leuştean.

Vasul în care se umple borşul sa fie de 5 l şi trebuie să fie plin cam o treime cu tărâţe/huşti şi restul apă. Umplerea borşului: Apa se pune la clocotit. Între timp, se pun în borcan tărâţa de grâu, mălaiul, crenguţa de vişin şi cea de leuştean şi trei căni de apă rece. Se amestecă cu o lingură de lemn şi se lasă 1-2 ore. Apoi se toarnă apa clocotită amestecând continuu cu lingura de lemn. E posibil ca primele huşti să nu conţină suficienţi fermenţi şi borşul să nu fie prea acru. Nu vă îngrijoraţi, scurgeţi borşul din borcan, scoateţi jumătate din cantitatea de huşte şi o puneţi la păstrare pentru altă serie de borş şi umpleţi iar borcanul cu apă caldă în care se mai adaugă o mână coji sau pâine uscată. Lasaţi la fermentat amestecând zilnic cu lingura de lemn de câteva ori.
La borcanul de 5 l ies cam 2 l de borş.

După ce s-a mai răcit puţin, se adaugă huştile şi se amestecă bine. Deasupra borcanului se pune o farfurie  sau se leagă cu tifon. Pentru ca fermentaţia borşului să se producă mai repede, se aşează vasul într-un loc mai călduţ. În primele ore după preparare se amestecă de câteva ori cu lingura de lemn. După 12-14 ore sau chiar 2 zile, borşul este acrit. Se trage în sticle şi se păstrează într-un loc răcoros. Se bea la temperatura camerei.
Borşul are o frumoasă culoare aurie, e aromat şi gustos!

Huştile se mai pot prepara şi astfel: se face o maia din 250 gr de mălai amestecat cu apă fiartă. După ce se răceşte puţin, se adaugă 2 linguri de făină de grâu. Se amestecă şi se lasă să dospească 12 ore. Numai în cazul în care doriţi să obţineţi mai repede borşul, adăugaţi drojdie de bere, o bucăţică cât o nucă şi atunci puteţi umple borşul la numai 2 ore. E preferabil să lăsaţi să se producă fermentaţia în mod natural. Această maia se adaugă în locul huştilor la prepararea borşului. 
Amestecul ce rămâne pe fundul borcanului reprezintă huştile care le vom folosi pentru alte serii de borş deoarece conţin fermentul necesar. 

Cu cât este mai acru, cu atât este mai pregătit să cureţe bine şi repede balastul enorm cu care ne încărcăm organismul (cenuşile arse ale bunătăţilor pe care le înghiţim). Modest şi foarte eficient, se află la îndemâna şi costă o nimica toată. Este un aliment banal în aparenţă, dar uluitor prin calităţile sale.

Borşul se obţine în principal din tărâţele de grâu, adică din coaja boabelor de grâu, care este extrem de bogată în vitamine din complexul B (B1, B2, B6, B12), vitamina C şi PP, în minerale (magneziu, potasiu, sodiu, sulf, siliciu, mangan, iod etc), calciu, precum şi în oligoelemente, cum ar fi zincul sau seleniul. Borşul dobândeşte în urma procesului de fermentaţie şi o serie de acizi organici şi de enzime.

Borşul este, de fapt, zeama rezultată din macerarea tărâţelor de grâu, un lichid gălbui, cu gust acru şi efecte terapeutice deosebite.

Vara când vă topiţi de căldură, beţi câte un pahar de borş. E reconfortant!

Dilemă culinară: ciorbă sau borş?

Fie că este preparată din carne sau legume, acrită cu borş, cu roşii sau cu corcoduşe, sau pur şi simplu “dulce”, ciorba este nelipsită de pe mesele românilor. Însă mulţi spun ciorbei “borş”. Până la urmă, care e diferenţa dintre cele două?

Oare sunt mari deosebirile dintre ciorbă şi borş? Borşul se prepară din tărâţe, mălai, pâine neagră şi drojdie de bere. În Moldova acest ingredient se adaugă cel mai mult la fierturile de legume cu sau fără carne, iar ce rezultă poartă denumirea generică de „borş”. Tot aici se pregăteşte deliciosul borş de potroace, care se poate acri atât cu borş, cât şi cu zeamă de varză. Ciorbele (în prepararea cărora oltenii sunt celebri) seamănă cu borşul, dar se pot acri cu corcoduşe, oţet sau chiar cu roşii.

Istoricii artei culinare sunt de părere că supele sunt tot atât de vechi ca şi istoria gătitului. Actul combinării de ingrediente variate într-o oală mare pentru a crea o mâncare nutritivă, uşor de digerat, simplu de făcut şi servit era inevitabil. Aceasta a devenit alegerea perfectă atât pentru culturile sedentare, cât şi pentru nomazi, pentru bogaţi şi săraci, pentru oameni sănătoşi sau suferinzi. Supa, precum şi ostropelul, tocăniţa, terciul, terciul de ovăz etc., cuprind ingredientele şi gusturile locale. Supa din Noua Anglie, gazpacho spaniol, borşul rusesc, minestrone italian, supa de ceapă franţuzească, won tonul chinezesc sunt toate variaţiuni pe aceeaşi temă. Borşul moldovenesc sau ciorba sunt preparate culinare cu specific românesc, specific dat tocmai de borşul sau corcoduşele folosite.

  

Secrete ascunse în sucul de grâu. Specialiştii în geriatrie de la Universitatea din Londra au demonstrat că sucurile de grâu (cum este şi borşul) favorizează absorbţia în intestinul uman a metalelor, precum nichelul, cuprul, seleniul şi aurul, dar şi a vitaminelor, mai ales la nivelul mucoasei intestinale.


Atenţie! Borşul este contraindicat în ulcere gastro-duodenale sau în gastrite.

 

Webografie:

http://1martisor.wordpress.com/2011/04/12/borsul-%E2%80%93-povestea-sa/

Varza murată - istorie, beneficii, mod de preparare

Varza murată

Femeile care consumă varză murată de 5 ori pe săptămână prezintă un risc cu 70% mai scăzut de a dezvolta cancer la sân.
In timpul fermentaţiei, produce o substanţa numită isotiocianat care previne răspândirea cancerului în organism.

Varza murată este extrem de bogata in vitamina C (mai bogată chiar decât alimentul în stare proaspătă, crudă), vitamină ce oferă protecţie antioxidantă, dar nu numai, ajutând astfel la fortifierea sistemului imunitar al organismului combătând virozele.
Varza murată este un puternic mineralizant şi remediu împotriva anemiei. În compoziţia sa sunt prezente minerale şi vitamine esenţiale pentru funcţionarea optimă a organismului: vitamine din complexul B (inclusiv B12) şi minerale precum magneziu, acid folic, potasiu,fier, iod.
Vitamina B12, din varza murată încetineşte procesul de îmbătrânire, protejând sistemul nervos şi împiedicând pierderile de memorie.
Numai 100 g de varza murată asigură un sfert din doza zilnica de vitamina C recomandată, iar un pahar-două pe zi de zeamă de varză pot face minuni pentru persoanele anemice sau a celor suferind de hemoroizi.
In timpul procesului de fermentaţie, se formează acidul lactic ce acţionează pozitiv asupra tractului digestiv curăţându-l de bacteriile dăunătoare şi ajutând astfel la detoxifierea organismului combate durerile de stomac şi constipaţia.
Moarea - zeama de varza acră - se recomandă pentru detoxifierea organismului, mai ales după sărbători, câte două, trei pahare în fiecare zi.

Varza murata este şi astăzi un aliment de bază al postului şi al iernii, consumată aşa proaspăt scoasă din putinică, sau transformată în sarmale, garnituri, plăcinte sau rulade. Asezonată din belşug cu paprica, chimion şi mărar, în perioadele lungi de iarnă, varza ne salvează de insuficienţa de vitamine.

Puţină istorie

Construirea Marelui zid chinezesc (un şarpe din piatră desfăşurat pe 1,5 mii de mile de-a curmezişul Asiei) a fost posibilă şi datorită verzei murate, un aliment de bază în hrana sclavilor. Medicii chinezi recomandau ca muncitorii să fie hraniţi zilnic cu varza

pusă la murat, împreună cu mărar, leuştean, seminţe de chimen şi fructe de ienupăr, dar şi cu puţin orez şi soia. In urmă cu o mie de ani, din China reţeta a fost preluată de popoarele din Rusia, care aveau experienţă în domeniu, punând la murat ierburi sălbatice.
Mai simandicoşi, europenii au rămas câtva timp în expectativă, jenaţi mai ales de mirosul murăturii, dar au capitulat în cele din urmă, apreciind-o la justa valoare. Un căpitan al flotei britanice, pe numele sau James Cook, a introdus varza murata în meniul marinarilor de cursă lungă, salvandu-i astfel de avitaminoza.

Depozit de vitamine

Varza murata conţine multe vitamine, microelemente şi săruri minerale, acid ascorbic, vitamina C (prelucrarea termică moderată favorizează creşterea cantităţii de vitamina C), acid folic (e conţinut mai ales în frunzele exterioare, de culoare verde), magneziu (restabileşte vitalitatea la persoanele suprasolicitate). Specialiştii în dietologie consideră că pentru unii bolnavi varza murata este mai folositoare decât cea proaspată, datorită faptului că bacilii acidolactici produşi în procesul de fermentare o îmbogăţesc cu vitaminele B1, B2, B3, B6 si B9. Varza murata este unicul produs alimentar vegetal care conţine vitamina B12, care înlătură oboseala şi anemia, ajută în lupta cu îmbătrânirea. Carenţa de vitamina B12 genereaza palpitaţii, slăbiciuni, pierdere de memorie şi scăderea auzului.
În anul1948, în varză s-a descoperit o substanţă antiulceroasă: vitamina U, care protejează mucoasa tractului gastro-intestinal de formarea ulcerului şi contribuie la tratarea ulceraţiilor. Sunt prezente şi alte vitamine şi microelemente, săruri minerale, glucide şi substanţe organice care stimulează producerea sucului gastric şi a secreţiei biliare. Substanţele anticancerigene care blochează creşterea tumorilor apar în varza murată în procesul de fermentaţie.

Brancardierul intestinelor

Unele afecţiuni ale ficatului, rinichilor şi aparatului locomotor se agravează datorită intoxicării organismului cu toxine, eliminate de bacteriile de putrefacţie, şi cu produse reziduale de fermentaţie intestinala. Varza murata este un remediu bun pentru dezintoxicarea lor. Bacteriile folositoare care apar în varza murată în procesul de fermentaţie restabilesc activitatea vilozităţilor intestinale, dereglată de disbacterioza. Varza murata favorizează şi procesul digestiv la persoanele cu scădere a funcţiilor motrice ale intestinelor. Cercetătorii spun că varza murată nu-şi pierde calităţile în timpul preparării culinare. Mai mult decât atât, preparată prin fierbere înăbuşită, poate fi consumată pentru vindecarea membranei mucoasei intestinale, la bolnavii care nu au voie să mănânce celuloza. Varza murată îmbunătăţeşte digestia, scoate din organism reziduurile şi activează enzimele care neutralizează substanţele cancerigene.

Tratamente externe

* Febra. Dacă un copil mic are temperatura ridicată, se aplică pe tălpile lui câte 2 linguri de varză murată tăiată mărunt, iar peste varză se pune câte o punguţă de polietilenă. Se încalţă şosetele deasupra sau se pansează cu bandaj şi se lasă 25-30 minute, după care se pune varza murată proaspătă.
* Răni, arsuri, lovituri şi inflamaţii. Locurile afectate se pansează cu terci din varză murată (obţinut prin zdrobire), pus între 2 straturi de tifon, care se schimbă de 2-3 ori pe zi. Dacă apare o senzaţie de arsura insuportabilă, varza se amestecă cu puţină apă fiartă şi răcită.
* Acnee. Zilnic se aplică pe zonele afectate frunze de varză murată. Compresa se ţine 25 de minute, apoi se spală pielea cu apă rece. Cura durează 1,5-2 luni.
* Dureri de cap. Pot fi diminuate cu varză murată învelită in tifon. Se aplică în zonele de după pavilionul urechilor şi pe tâmple, apoi capul se leagă cu un prosop. Dacă durerile sunt dese şi insuportabile, se beau şi câte 100 ml de zeamă de varză, de trei ori pe zi.

Tratamente interne

* Persoanelor cu astm bronsic li se recomandă consumarea zilnica a salatelor din varza murată, ceapă şi usturoi.
* Paradontoza. De 6-8 ori pe zi se mestecă bine câte 3-4 linguri de varză murată tăiată mărunt, iar intre procedurile de mestecat se clăteşte gura cu zeamă de varză acră încălzită.
* Pirozis (arsuri la stomac). Înainte de fiecare masă se mănâncă câte 2-3 linguri de varză murată tăiată mărunt.


MOAREA DE VARZA (zeamă de varză acră)

* Hemoroizi. Se beau cate 100 ml de moare încălzită, de 3 ori pe zi, înainte de masă. Atunci când hemoroizii se asociază cu hemoragie, se bea câte un pahar de 2-3 ori pe zi şi se mănâncă zilnic salata de varză proaspătă sau murată.
* Avitaminoza si astenie. Se amesteca cate un pahar de moare si suc de roţii, se adaugă 150 ml de apa plata, o lingura de miere de albine şi o lingură de suc de lămâie. Se bea cate un pahar de 1-2 ori pe zi, între mese, până la îmbunătăţirea situaţiei.
* Răguseala, dureri uscate in piept. Se amesteca parti egale de moare si apa plata. Se bea lichidul cald, de 2-3 ori pe zi.
* Constipaţie. 1. Se dizolva 2 linguriţe de sare grunjoasa în 250 ml de moare şi se bea dimineaţa pe nemâncate. După necesitate, se repeta procedeul si a doua zi, tot dimineaţa. 2. Un pahar de moare (250 ml) se amesteca cu o linguriţa de drojdie sau 4 g de cruşin si se bea încălzit, dimineaţa, pe nemâncate.
* Diaree. Se recomanda consumarea amestecului din părţi egale de suc de roşii proaspăt stors si moare de varza.
* Afectiuni hepatice. Se bea amestecul din reţeta precedenta, cate 100 ml, de trei ori pe zi, intre mese, timp de 6-8 luni.
* Gastrita. Se bea zilnic moare incalzita, inainte de mesele principale. Prima data se beau 100 ml, apoi doza creste treptat, pana la 2 pahare pe zi.

Reţete străvechi de conservare a verzei

Ca să obţinem varza acră nu doar gustoasă, dar şi cu multe efecte terapeutice, e bine să amintim câteva reguli folosite din moşi-strămoşi.
* Puneţi varza la murat în zile cu lună plină.
* Nu vă apropiaţi de varza dacă nu sunteţi bine dispuşi sau nu vă simţiţi bine sau sunteţi bolnavi.
1. De regulă, la 10 kg de varză se pun 1 kg de morcovi şi 250-350g de sare. Morcovul îmbogăţeşte compoziţia cu vitamine şi serveşte drept izvor de glucoză suplimentară care participă la procesul de fermentare. Sarea favorizează extracţia de suc şi formarea de moare, reglează viteza de fermentaţie, este şi un conservant natural.

Cantitatea prea mare de sare împiedică activitatea microorganismelor, şi varza devine prea sărată, dar insuficient murată. In nici un caz nu se folosesc vase din aluminiu sau din tabla zincată! Materialul lor în contact cu mediul acid produce combinaţii chimice toxice.

2. Dacă varza se pune la murat întreagă sau tăiată în jumătăţi, se păstrează de 1,5-2 ori mai multe vitamine. La fiecare 10 kg de varză aveţi nevoie de 200-300 g de sare. Cu primele foi în care sunt învelite căpăţânile se acoperă fundul vasului. Se pun în straturi căpăţâni întregi sau tăiate în jumătăţi, varza tocata amestecată cu o parte de sare şi morcov ras pe răzătoarea cu orificii mari. Se adaugă după preferinţă mere, gutui, cătină, felii de sfeclă de zahăr sau sfeclă roşie, bobiţe de răchiţele, călin, scoruş, seminţe de mărar sau chimen. Sarea rămasă se dizolvă în cantitatea de apă necesară pentru umplerea vasului. Varza se acoperă cu un strat de frunze şi o bucată de ţesătură de bumbac împăturită, deasupra se aşează un platou de ceramică de mărime potrivită, cu o greutate deasupra, şi se ţine într-un loc cu temperatura de 18-22 grade. Zilnic se înlătura spuma, se introduce în câteva locuri un beţişor curat pentru eliminarea gazelor. Platoul trebuie sa fie permanent acoperit cu moare. Când moarea se limpezeşte şi procesul de fermentare se termină, varza se mută la rece.

3. Moarea de varza se conservă şi pentru perioada când varza se termină. Se lasă la rece într-un borcan acoperit cu un prosopel de bumbac, timp de 3-4 ore, ca să se limpezească, apoi se strecoară prin filtrul de cafea sau prin 4 straturi de tifon. Se aduce până la 80gr.C, pe un foc mare, intr-un vas emailat (nu se fierbe!), şi imediat se toarnă în sticle sau borcane sterilizate cu filet. Se păstrează in frigider.

4. In cazuri de gastrită, pancreatită, ulcer, afecţiuni renale şi hepatice se foloseşte varza murata fără sare. Intr-o găleată emailată se pune un strat de varza tocată amestecată cu morcov ras, apoi un strat de ceapă şi usturoi tăiate mărunt, iar un strat de varză şi aşa până se umple vasul la 4/5. Peste varză se toarnă apă caldă şi se pune o farfurie şi o greutate pentru presare. Găleata se ţine la căldura, zilnic se introduce un beţişor până la fund, pentru eliminarea gazelor, şi se înlătură spuma. După terminarea procesului de fermentare, varza se păstrează la temperatura de 2-8 grade.
-----------------------------------

sursa: http://www.formula-as.ro/2008/849/medicina-naturii-44/medicamentul-postului-si-al-iernii-varza-murata-10560)

Cum facem acasă laptele şi brânza (Tofu) de soia

Prepararea laptelui de soia (vezi și Preparăm acasă lapte de soia): 

250 g boabe de soia nemodificată genetic
o oală de 5-6 litri sau mai mare
tifon
strecurătoare
blender

Se spală boabele în câteva ape şi se pun la înmuiat 24 de ore, apoi se scurg din nou şi se mai spală în două ape. Se scurg bine boabe de apa de la spălat, se adaugă un litru de apă peste boabele de soia şi se pune la fiert. 
După ce clocoteşte se mai ţine 2 minute, nu mai mult!. Se strecoară boabele şi se pun în blender. Eu am adăugat aproape un litru de apă în blender care a ajutat la terciuirea fină a boabelor. În oală punem la fiert 2 litri de apă şi când apa fierbe, adăugăm terciul din blender şi ametecăm continuu cu o lingură de lemn. 

Se fierbe 20 de minute. Atenţie că spumează foarte mult şi se poate revărsa din oală. amestecaţi continuu până dispare spuma. Se lasă puţin la răcit şi apoi strecurăm toată compotiţia prin tifon pus în două straturi într-o strecurătoare. Ceea ce se scurge prin sită este laptele de soia!!!! Partea groasă ...din restul de boabe, rămasă în tifon o putem folosi pentru alte preparate fără carne ..sarmale, chiftele, musaca . 

Laptele îl putem aroma cu vanilie, cacao sau fructe (Milkshake cu căpşuni sau banane). Se poate păstra la frigider în sticle sau în congelator.

Prepararea brânzei de soia 

Pentru a face brânză de soia - tofu - aducem la fierebere laptele de soia preparat ca mai sus dar cu mai puţină apă (in blender 1 litru de apă şi în oală încă un litru de apă) apoi îl lăsăm 10 minute să se odihnească. Adăugăm in laptele fierbinte zeama de la două lămâi (se poate folosi 3 linguri oţet de mere ..in aceasi cantitate...dar eu am folosit zeama de lamaie..) pe care o adăugăm în lapte pentru a se coagula.  Amestecăm repede, energic 2-3 minute şi îl lăsăm nemişcat să se coaguleze timp de aproape o oră.

Compozitia cu adaos de boia in timpul coagularii

 Dacă nu aveţi răbdare puteţi să îl puneţi din nou la fiert şi amestecaţi continuu până se separă brânza de zer.

   După ce se separă zerul de brânză strecurăm toată compoziţia printr-o cele două foi de tifon, pe care apoi o strângem, o legăm şi o suspendăm pentru a o lăsa la scurs. După ce s-a scurs o putem presa punând o greutate..cam de 2kg deasupra, pentru a scoate bine zerul. În laptele de soia putem pune sare, piper, boia, măsline odată cu zeama de lămâie şi obţinem o brânză deosebită!.

 Din 250 g boabe de soia se obţin 100 g de brânză de soia.