Înainte de a trece la alt capitol al cărții DIETA FĂRĂ GLUTEN (bazată pe renunțarea completă la produsele din grâu / Renunță la produsele făinoase, slăbește și restabilește-ți starea de sănătate!) a doctorului William Davis voi reveni la partea dedicată obezității cu câteva amănunte.Doctorul Davis numește grăsimea abdominală, care învelește pântecul (a din ce în ce mai mulți români), BURTĂ DE GRÂU și spune că ea demonstrează legătura dintre obezitate și produsele din făină de grâu.
Această burtă provocată de grâu, bombată sau moale, la femei sau bărbați, poate avea tot atâtea forme și culori câți oameni există. Elementul comun pentru toate este cauza metabolică. Cauza metabolică este întotdeauna aceeași: grâul.
Autorul dorește să demonstreze, printr-un limbaj comun, pe înțelesul tuturor, că toate alimentele care conțin făină sau boabe de grâu (așa cum sunt cerealele de la micul dejun) ÎNGRAȘĂ. El afirmă că principala cauză a epidemiei de obezitate și de diabet din SUA este consumul de grâu.
Doctorul Davis presupune un scenariu foarte interesant. Odată cu crearea speciei de grâu pitic, parcă ar fi fost un plan malefic în anul de referință 1955, care să permită obținerea de producții foarte mari la hectar cu un cost foarte mic, urmat de popularizarea reclamei "mâncați cât mai multe cereale sănătoase" cu susținere guvernamentală, cu scopul de a vinde produse alimentare procesate din făină de grâu în valoare de sute de miliarde de dolari, fapt care s-a soldat și cu NEVOIA oamenilor de a cheltui alte miliarde de dolari pentru tratamente medicamentoase împotriva diabetului, bolilor cardiace și a celorlalte consecințe neplăcute ale obezității. Dragii mei .....nu credeți că acest scenariu ni se potrivește și nouă românilor?
Cerealele integrale sunt răsfățatele lumii moderne, iubite de nutriționiști. În realitate, acest aliment "bun pentru inimă" și pe care dieteticienii îl recomandă, este cel care ne face să ne fie tot timpul foame și care ne îngrașă ca nici un alt aliment din istorie.
O pacientă a doctorului Davis, care până în jurul vârstei de 40 de ani avusese o greutate de 55 până la 60 de kg, a ajuns la 61 de ani să aibă 90 de kg. După ce a pus în aplicare dieta fără gluten, în primele trei luni a slăbit 10 kg, suficient de mult pentru a se convinge că programul funcționează. Ea a continuat și a reușit să nu mai aibă pofte de mâncare aleatorii, nevoia de a lua gustări între mesele principale, simțindu-se perfect satisfăcută în urma acestor mese.
Uneori la serviciu, această pacientă, având mult de lucru, mai sărea peste masa de prânz. A constatat că aceste perioade fără mâncare nu o mai deranjau, așa cum o deranjau înainte, și că nu mai simte nevoia de gustări între mese. Doctorul Davis a precizat că, în cursul dietei fără gluten în vederea reducerii greutății, sunt permise unele gustări din nuci și alune, biscuiți din făină de in și brânza.
Revenind la această pacientă, la 14 luni de la adoptarea dietei fără gluten, autorul precizează că ea a ajuns la greutatea normală de 60 de kg.
Grâul declanșează un ciclu al sațietății și foamei care este controlat de insulină, la care se adaugă oscilația stărilor de euforie și sevraj, perturbarea funcțiilor neurologice și generarea dependenței, toate aceste efecte conducând la depunerea de grăsime.
Efectele glicemiei și secreției de insulină sunt responsabile îndeosebi de depunerea de grăsime în jurul organelor din zona abdominală. Ea înconjoară ficatul, rinichii, pancreasul, intestinul subțire și cel gros, și se acumulează binențeles sub piele, creând binecunoscuta burtă. Chiar și inima este înconjurată de grăsime, deși nu este vizibilă din cauza cutiei toracice.
Colacul din regiunea taliei nu este altceva decât grăsimea care se manifestă spre exterior. În urma ciclurilor repetate de-a lungul multor ani de glicemie și secreție a insulinei rezultatul este în depunerea de grăsimi. Știința medicală nu a reușit să stabilească de ce grăsimea se depune preferențial în zona abdominală. Doctorul Davis menționează aici că grăsimea de pe fese și coapse nu intră în această categorie, ea nefiind altceva decât o grăsime provocată de surplusul de calorii. Consumul de grâu conduce la o acumulare de grăsimi inclusiv în aceste zone, dar în cantitate mult mai redusă prin comparație cu cea din zona abdominală, și oricum nu este foarte periculoasă pentru sănătate.
Grăsimea abdominală provocată de produsele din grâu este o grăsime cu totul specială. Ea nu reprezintă un simplu depozit pasiv al caloriilor acumulate din cauza consumului în exces de pizza, ci reprezintă o glandă endocrină comparabilă cu tiroida sau pancreasul, cu diferența că este foarte mare și foarte activă.
Pe scurt, burta provocată de consumul alimentelor din grâu nu este doar inestetică, ci și extrem de periculoasă pentru sănătate.
Deoarece grâul generează o creștere a glicemiei din sânge mai mare decât practic orice alt aliment (inclusiv ciocolata, zahărul sau înghețata!), carbohidrații din grâu generează inclusiv o secreție de insulină mai mare decât orice alt aliment. La toate acestea se adaugă scăderea inevitabilă a glicemiei din sânge, care este rezultatul firesc al secreției ridicate de insulină, care conduce automat la o foame căreia îți este imposibil să îi reziști, aceasta fiind reacția naturală a corpului, care încearcă să te protejeze de pericolele glicemiei reduse. Această senzație de foame te determină să ronțăi ceva, iar ciclul se repetă la fiecare 2 ore.
În aceste condiții, nu este de mirare că în jurul taliei tale se adaugă noi și noi colaci.
Voi continua cu selecțiuni din cartea Dieta fără gluten a doctorului William Davis.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu